Brâna Aeriană

Brana Aeriana

Brâna Aeriană este o porțiune expusă a traseului care leagă Creasta Văii Albe de Refugiul Coștila, de unde se poate coborî la Căminul Alpin din Bușteni. Este unul dintre traseele folosite de alpiniști pentru a se retrage din Creasta Văii Albe după ce s-au cățărat pe Peretele Văii Albe.

Am urcat din Bușteni pe Brâna Aeriană la începutul lunii iulie. Traseul urmat a fost următorul:

Căminul Alpin din BușteniRefugiul CoștilaBrâna AerianăCreasta Văii Albe Releul CoștilaCabana BabeleJepii MiciBușteni

Ne-a luat în total 12 ore, 8 ore la urcare și 4 la coborâre.

Aveam foarte puține informații despre traseul care duce la Brâna Aeriană.

Tot ce știam despre Brâna Aeriană era citit pe diverse bloguri, unde discuțiile gravitau mai mult în jurul faptului dacă e sau nu nevoie de asigurare când se traversează Brâna Aeriană. În rest, vagi informații despre traseul până la brână.

Este nevoie de ghid pentru Brâna Aeriană?

Ca să ajungi la Brâna Aeriană trebuie să parcurgi un traseu nemarcat în aria protejată a Parcului Natural Bucegi.

Pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător este recomandat să mergi cu cineva care cunoaște traseul.

Noi am mers fără ghid, doar cu track-urile GPS, care, din cauza pantei foarte abrupte, nu s-au dovedit a fi foarte eficiente pe traseul dintre Refugiul Coștila și Brâna Aeriană.

Poteca era clară, dar uneori dispărea brusc sau alte ori se despărțea în 2-3 poteci care duceau în direcții diferite.

Ne-am rătăcit cam de 2 ori, ca timp am pierdut cam o oră bâjbâind, dar am consumat destul de multă energie.

Când este recomandat să urci pe Brâna Aeriană?

Fiind un traseu expus care implică destul de multă cățărare pe stâncă (cățărare ușoară, dar la liber, pe Creasta Văii Albe) cel mai sigur ar fi să urci pe Brâna Aeriană de la începutul lui iulie până toamna înainte de prima zăpadă și înainte ca pe platoul Bucegi să se fi anunțat temperaturi de îngheț.

Totodată, ar fi bine să te asiguri că nu a plouat cu 2 zile înainte de a pleca pe traseu și, bineînțeles, că sunt 0% șanse de precipitații în ziua în care urci.

Echipament necesar pentru a urca pe Brâna Aeriană

  • telefon mobil + track GPS
  • baterie externă pentru mobil
  • minim 3 litri de apă de persoană (până pe platoul Bucegilor)
  • 3 straturi de haine + pelerină de ploaie
  • mănuși de piele (nu doar pentru cablurile de pe Brâna Aeriană cât și pentru restul traseului, printre jnepeni)
  • cască (vântul, ceilalți cățărători sau caprele negre pot deplasa pietricele care să te lovească în cap)
  • echipament cățărare/asigurare (pentru traversarea brânei)
  • frontale (lanterne)

Ce ne-a lipsit:

  • apa (am pornit la drum cu 2 litri de persoană și am simțit că ne-ar mai fi trebuit 1 litru)

Traseul din Bușteni spre Brâna Aeriană și platoul Bucegi

Total: 8 ore, 1500 m D+, 5 km

  1. Căminul AlpinRefugiul Coștila: 3km, 700 D+, 2 ore
  2. Refugiul CoștilaIntrare Brâna Aeriană: 1 km, 420 m D+, 3.5 ore
  3. Traversare Brâna Aeriană: 100 m, 20 minute
  4. Creasta Văii AlbeHornul lui Gelepeanu: 500 m, 220 m D+, 1 oră
  5. Hornul lui GelepeanuPlatoul Bucegi: 200 m, 60 m D+, 30 minute

Traseul din Bușteni spre Brâna Aeriană pornește din fața Căminului Alpin, este nemarcat, dificil și destul de puțin umblat.

Brâna Aeriană nu este cea mai dificilă parte a acestui traseu, traversarea ei durând cam 10-20 de minute.

Restul traseului pune probleme mai mari decât brâna în sine prin simplul fapt că necesită o deosebită capacitate de orientare.

De la Căminul Alpin până la Releul Coștila, de pe platoul Bucegi, sunt aproximativ 5 km, cu 1300 metri diferență pozitivă de nivel, pe care noi i-am parcurs în 8 ore.

Drept comparație, traseul Jepii Mici este lung de 5 km cu 1300 metri diferență de nivel și îl urcăm de obicei în maxim 2 ore jumătate.

Căminul Alpin – Refugiul Coștila

3 km, 700 D+, 2 ore

Refugiul Costila
Refugiul Costila

Urcarea de la Căminul Alpin până la Refugiul Coștila durează cam 2 ore, în care se parcurge o distanță de 3 km cu 700 de metri diferență de nivel.

Tot traseul este prin pădure, poteca este destul de lată și vizibilă iar urcarea este moderată.

Primii 2 km sunt comuni cu traseul marcat cu triunghi roșu care duce la Pichetul Roșu. La un moment dat, poteca spre Refugiul Coștila o ia spre stânga, despărțindu-se de traseul marcat.

Izvorul la Băncuță și Refugiul Coștila

Ultima sursă de apă de pe întreg traseul este izvorul de la Băncuță, care avea un debit destul de mic, undeva la 500 de metri înainte de Refugiul Coștila.

Ca izolație termică, Refugiul Coștila era în stare bună foarte bună. Priciurile nu aveau saltele. Exista posibilitatea de a-ți încarcă electronicele la o priză USB.

Refugiul Coștila – Intrare Brâna Aeriană

1 km, 420 m D+, 3.5 ore

Lângâ intrarea în Brâna Aeriană
Lângâ intrarea în Brâna Aeriană

Traseul de la Refugiul Coștila până la intrarea pe Brâna Aeriană este nemarcat și destul de puțin umblat, mai ales în luna iulie, la început de sezon.

Panta este foarte abruptă, practic urci pieptiș, traseul având o lungime de doar 900 de metri în care ești nevoit să „câștigi” mai bine de 400 de metri diferență de nivel.

În pădure sunt multe poteci destul de clare, dar, după cum am aflat, unele nu duceau nicăieri, pur și simplu se terminau brusc, deci este foarte ușor să rătăcești drumul.

Uneori a trebuit să ne luptăm cu jnepenii care ocupau poteca în totalitate pentru a putea trece.

La un moment dat am ajuns la niște lanțuri care ni s-au părut destul de lungi, unde urcarea era aproape verticală.

De la refugiul Coștila am ajuns la intrarea în Brâna Aeriană după 3 ore și jumătate.

Navigația cu GPS – complet necesară, dar problematică

Fiind pentru prima oară pe acest traseu și neavând pe nimeni cu noi care să cunoască drumul, ne-am bazat doar pe track-ul GPS și pe navigarea cu aplicațiile maps.me și wikiloc.

Problema a fost că pe o pantă așa abruptă, navigația cu GPS-ul nu este foarte eficientă, mai ales în pădure. Semnalul GPS nu este foarte bun și de câteva ori am reușit să pierdem traseul corect, cu ochii în track-ul de pe telefon, urmând o potecă clară, dar greșită.

Regula pe traseele marcate este că după o anumită distanță nu ai mai văzut marcajul să faci cale întoarsă până îl găsești din nou.

Ei bine, pe trasee nemarcate (și necunoscute) regula pe care noi am urmat-o a fost să ne întoarcem la ultimul loc în care semnal GPS avea acuratețe suficient de bună, ca să vedem exact unde ne aflam și încotro trebuie să ne îndreptăm.

Intenția noastră a fost de a înregistra propriul track GPS pentru a ne ajuta pentru o viitoare urcare. Văzând cât de des ne rătăcim, am zis că ar fi frumos să ne înregistrăm parcursul nostru doar pentru amuzament, dar, când am văzut că se îngroașă gluma, am decis că ar fi mai bine să ne salvăm bateria telefoanelor mobile.

Brâna Aeriană

Brana Aeriana
Traversare Brana Aeriana

Brâna Aeriană este lungă doar de vreo 90 de metri, dar foarte expusă.

Pentru a traversa Brâna Aeriană trebuie să te ții (eventual să te asiguri) de lanțurile și cablurile fixate în stâncă.

Cablurile, deși destul de largi, erau într-o stare acceptabilă în iulie 2019 și ne-au ajutat să traversăm brâna fără asigurare.

Este nevoie de asigurare pentru a traversa Brâna Aeriană?

Ca să traversezi Brâna Aeriană este nevoie să traversezi mai multe sectoare, unele fiind mai mult sau mai puțin expuse ca celelalte.

Cea mai expusă porțiune este chiar cea de la începutul brânei, unde poteca s-a surpat aproape de tot și practic te deplasezi doar pe perete.

Brâna Aeriană este atât de expusă încât nu recomandăm să fie parcursă fără echipament de asigurare.

Bine de știut: echipamentul minim de cățărat îți poate salva viața și poate fi închiriat destul de ieftin, de exemplu de la ncort.ro.

Neavând asigurare, te poți expune la următoarele riscuri:

  • Te panichezi la intrarea pe Brâna Aeriană și decizi că vrei să te întorci
  • Te fâstâcești foarte mult înainte de a traversa și astfel îi încetinești și pe ceilalți drumeți. E foarte periculos dacă se anunță o furtună, de exemplu.
  • Scapi cablul din mână și cazi în gol câteva sute de metri

Brâna Aeriană – Creasta Văii Albe – Hornul lui Gelepeanu

400 m, 220 m D+, 1 oră

După ce am traversat Brâna Aeriană am continuat urcarea pe Creasta Văii Albe, cățărându-ne pe stâncă (mergând mai mult în patru labe) până la Hornul lui Gelepeanu.

Urcarea este destul de abruptă și ni s-a părut destul de solicitantă, dar nu este dificilă din punct de vedere tehnic.

La Hornul lui Gelepeanu traseul nostru se intersectează cu alt traseu nemarcat și expus – Brâna Mare a Coștilei.

Hornul lui Gelepeanu – Releul Coștila

30 minute

Hornul lui Gelepeanu este înalt de vreo 60 de metri iar cățărarea nu este grea.

La capătul hornului am fost plăcut surprinși de faptul că pășeam din nou pe teren plat și moale.

Din Hornul lui Gelepeanu ieșisem pe platoul Bucegior, aprope de releul Coștila. Iarba era plină de flori de colț.

Releul Coștila – Jepii Mici – Bușteni

4 ore

Planul ințial era ca de la Releul Coștila să ne îndreptăm spre Crucea Eroilor de pe Caraiman de unde să coborâm spre Cabana Caraiman pe Brâna Mare a Caraimanului.

Dar, odată ajunși la Coștila am decis să ne îndreptăm spre Cabana Babele unde să ne realimentăm, pentru că deja băusem toată apa pe care o aveam la noi.

De la Cabana Babele am coborât pe Jepii Mici până în Bușteni.