Cuprins:

Aveam de gând să mergem pe un traseu mai lung prin Bucegi, care trecea prin zona Padina, așa că am decis să vizităm și Valea Horoabei, cu frumosul ei canion.

Valea Horoabei este sălbatică și plină de vegetație. Canionul, îngust și spectaculos are niște porțiuni mai tehnice, dar care sunt asigurate cu lanțuri și scări de metal în stare bună.

Intrarea în Valea Horoabei se face din zona Padina, unde se poate ajunge cu mașina sau cu telecabina din Bușteni.

Dacă scopul nostru ar fi fost doar vizitarea Văii Horoabei, am fi urcat și coborât tot prin canion, atât de mult ne-a plăcut, dar noi am vrut să facem un traseu mai lung, care să ne țină ocupați toată ziua, așa că am ales următorul circuit:

Gara Bușteni – Jepii Mari – Cabana Piatra Arsă – Drumul lui Butmăloiu – Hotel Peștera – Peștera Ialomiței – Valea Horoabei – Șaua Bătrâna – Vârful Omu – Valea Cerbului – Poiana Coștilei – Căminul Alpin din Bușteni – Gara Bușteni

Acest circuit este lung de aproximativ 36.5 de km cu 2285 m diferență de nivel. În afară de porțiunea prin canion, traseul este numai bun pentru alergare montană.

Durată circuit

Mergând susținut, fără multe pauze, am parcurs circuitul în 13 ore, din care 2 ore pe Valea Horoabei.

Circuit Valea Horoabei – click pentru a deschide pe mapy.cz

Cum am ajuns din Bușteni la intrarea pe Valea Horoabei

Vedere de la Cantonul Jepi

Marcaje

  • Triunghi albastru: Bușteni – Jepii Mari – Cabana Piatra Arsă: 3 – 4 ore
  • Bandă albastră: Cabana Piatra Arsă – Hotel Peștera: 2 ore
  • Cruce albastră: Hotel Peștera – Schitul Peștera – Peștera Ialomiței – Intrare Valea Horoabei: 30 minute

Am avut ca punct de plecare Gara Bușteni, unde am ajuns la 7:40. Planul nostru era să ne întoarcem acasă cu ultimul tren (21:15), cel târziu.

Din Gara Bușteni ne-am îndreptat spre Strada Telecabinei, de unde am început urcarea pe Jepii Mari (triunghi albastru) spre Cantonul Jepi și Cabana Piatra Arsă.

De la Cabana Piatra Arsă am continuat spre parcarea de la capătul drumului DJ713, de unde am coborât spre Hotel Peștera pe traseul marcat cu bandă albastră, cunoscut ca Drumul lui Butmăloiu.

Se poate pierde ușor poteca marcată, fiind tot felul de poteci create de ciobani deci e bine să fiți atenți la marcaje, mai ales dacă alergați.

De la Hotel Peștera ne-am îndreptat spre Peștera Ialomiței, trecând pe lângă Schitul Peștera.

  • Hanul de lângă schitul Peștera are lângă recepție și un bar cu toalete decente, e bine de știut, în caz de nevoie.
Spre Valea Horoabei dinspre Pestera Ialomitei

Intrarea pe Valea Horoabei

Traseul pe Valea Horoabei este nemarcat, cu câteva porțiuni destul de expuse.

Dacă sunt șanse de ploaie, nu intra în canion!

E nevoie să porți cască pentru a traversa canionul în siguranță, pot cădea pietre.

De la Peștera Ialomiței am continuat pe cruce albastră spre Cabana Padina, până când, pe partea dreaptă a drumului, am ajuns la scândura de lemn pe care scria “Rezervația Naturală Valea Horoabei” de unde am mai mers încă vreo 20 de metri și am traversat pârâul pe un podeț de lemn cam șubred.

Valea Horoabei și canionul

De aici traseul nu mai e marcat, dar poteca era destul de vizibilă.

Noi am fost pe Valea Horoabei la început de toamnă și era relativ puțină apă în canion, deci l-am putut parcurge fără probleme.

Știam că trebuie să rămânem tot timpul în stânga râului. Cu toate astea, odată ajunși la prima cascadă mai mare am urcat prin partea dreaptă, ca mai apoi să observăm că era o altă potecă relativ mai ușoară, prin stânga cascadei.

Cam asta a fost singura porțiune care ne-a pus probleme de orientare. De aici încolo, drumul prin canion a fost destul de clar.

Am trecut pe lângă Izbucul din Horoaba și Ponorul din Horoaba, ne-am cățărat pe stânci, pe lanțuri și câteva scări din metal pentru ca în final să ajungem la stâna de pe muntele Strungile Mari.

Traversarea primei cascade
Porțiune expusă cu lanțuri
Valea Horoabei si canionul
Valea Horoabei – Altă porțiune expusă
Canionul Horoabei
Valea Horoabei si canionul
Valea Horoabei
Canionul Horoabei
Canionul Horoabei
Canionul Horoabei
Canionul Horoabei - acel bolovan stă destul de bine acolo
Canionul Horoabei
Valea Horoabei
Ne apropiem de obârșia văii

Ieșiți din vale, ne deplasăm în direcția traseului marcat care duce în Șaua Bătrâna.

Urcând spre traseul care duce în Șaua Bătrâna

Colții Țapului – Șaua Bătrana – Vârful Omu

Marcaje

Bandă roșie: Vârful Colții Țapului – Șaua Bătrâna – Vârful Omu 3 – 4 ore

De la stână, am continuat în sus, spre stâlpii cu marcaje care se vedeau din vale.

Odată ajunși la acei stâlpi, am intrat pe traseul care duce spre Șaua Bătrâna, Refugiul Bătrâna și Vârful Omu, undeva în apropiere de Vârful Colții Țapului.

Refugiul din Șaua Bătrâna
Vedere în drum spre Omu
Cabana Omu

Valea Cerbului – Poiana Coștilei – Gara Bușteni

Marcaje

  • Bandă galbenă: Vârful Omu – Poiana Coștilei: 2 -3 ore
  • Triunghi roșu: Poiana Coștilei – Căminul Alpin din Bușteni 1.5 – 2 ore

De la Vârful Omu am coborât pe Valea Cerbului, traseu marcat cu bandă galbenă, până în Poiana Coștilei, de unde am continuat pe triunghi roșu până la Căminul Alpin din Bușteni.

Coborâre pe Valea Cerbului

Coborând la frontală prin pădure, într-o beznă totală, încercând să păstrăm un ritm rapid, ne-am bucurat când în sfârșit zărim luminile orașului.

Poiana Coștilei

Ne-am amuzat puțin când am realizat că ce vedeam noi era de fapt lumina de la frontalele noastre reflectată în ochii mari ai unui urs aflat la doar câțiva metri de noi, în stânga potecii.

Nu aveam ce face decât să ne continuăm drumul, lăsând ursul să se holbeze la noi. Mai aveam cam 2 km până la ieșirea din pădure.

Fericiți că am scăpat de urs