Pe 12 august 2023 am fost într-o tură în Bucegi, pe Acele Morarului. Am urcat în Creasta Morarului dinspre Valea Morarului, pe Brâul Acelor. După ce am parcurs Acele Morarului, ne-am retras pe curba de nivel de la 2400 m altitudine spre Valea Cerbului.
În echipă de doi, traseul ne-a luat 10 ore.
Atenție!
Acest articol descrie un traseu alpin nemarcat, care necesită echipament de cățărare și stăpânirea unor tehnici specifice.
Traseul poate prezenta riscuri semnificative pentru cei nepregătiți. Dificultatea crește gradual și există riscul să rămâi blocat (sau mai rău) dacă nu ești pregătit corespunzător!
Dacă nu ai experiență în cățărare/alpinism sau nu ești familiarizat cu condițiile specifice zonei, îți recomandăm să apelezi la serviciile unui ghid montan autorizat sau să te înscrii în Clubul Alpin Român, unde vei avea șansa să evoluezi într-o comunitate unită de pasiunea pentru munte și unde îți vei putea găsi parteneri de cățărare sau drumeție cu experiență.
Pune siguranța ta pe primul loc și asigură-te că ești bine pregătit și informat înainte de a porni la drum!
Brâul Acelor - hartă și track GPS
Brâul Acelor - schiță
Brâul Acelor - Track GPS
Valea Morarului - Brâul Acelor
Am pornit la ora 9:00 de la Gura Diham pe poteca nemarcată spre Cantonul Colții Morarului. La ora 10:00 am intrat pe Valea Morarului, care, la scurt timp, a început să-și arate colții:
N-am mers pe firul văii decât atunci când a fost absolut necesar, în rest am ținut poteca ce merge pe lângă vale, pe pământ și prin vegetația bogată, ocolind majoritatea săritorilor.
La ora 11:00 am ajuns la altitudinea de 1870 m, într-o poiană, de unde urma să facem stânga și să urcăm spre Brâul Acelor. Aici am fost întâmpinați de câinii care păzeau turma de oi de pe Valea Morarului, dar ciobanul i-a calmat rapid.
Am început să urcăm pe fața înierbată, fără să urmăm o potecuță anume, orientându-ne să ajungem la peretele de stâncă ce se vede deasupra formațiunii stâncoase încercuite în imaginea de mai jos.
După ce ne-am cățărat puțin printr-un hornuleț, am găsit o potecuță foarte slab conturată pe care am urmat-o. Se poate vedea în poza de mai jos pe unde am luat-o:
Mai fusesem pe Brâul Acelor doar o dată, cu patru ani în urmă, când l-am avut ghid pe Andrei Badea. El ne-a dat ca reper această formațiune stâncoasă, care, văzută din acest unghi, arată ca un broscoi.
Brâul Acelor
La altitudinea de 2100 m ajungem la perete, iar poteca devine mai vizibilă.
Facem dreapta pe lângă perete și deja putem zări porțiunea lată și frumoasă a Brâului Acelor. Problema e că, pentru a ajunge acolo, nu există o potecă în adevăratul sens al cuvântului.
Trebuie să mergem o bucată printre jnepeni, iar uneori să călcăm chiar pe jnepeni. Trecem de mai multe porțiuni expuse.
Traversăm Râpa Zăpezii, Râpa Crucii și Râpa Mare, la intersecția cărora terenul e foarte friabil. Trebuie să pășim cu grijă și să nu dislocăm pietre, pentru că pot fi oameni care urcă sau coboară pe aceste văi.
Pentru că acum totul era învăluit ceață, am inclus niște poze de pe Brâul Acelor din tura cu Andrei de acum câțiva ani:
Brâul Acelor ne lasă deasupra Crestei Ascuțite și de aici nu mai avem mult până pe Acul Mare.
Acele Morarului
Acul Mare
Am ajuns la Acul Mare la ora 13:00 și am terminat cu toate acele la ora 16:00.
Echipa din fața noastră s-a cățărat pe traseul Năluca, o variantă mai dificilă spre vârful Degetului Roșu.
Degetul Roșu
Fiind așa multă ceață, am zis că nu are rost să mai urcăm și pe Degetul Roșu, dar până la urmă l-am urcat neasigurați, pe traseul cel mai ușor. Am prins totuși o buclă într-un piton de care să ne agățăm la nevoie.
Acul Crucii
Acul de Sus
Creasta Morarului
Ne-am retras pe curbă de nivel spre Omu, apoi am coborât pe Valea Cerbului. Am ajuns la ora 19:00 la Gura Diham.
