În acest articol vom încerca să explicăm cum pregătim o tură pe munte (și nu numai) în Romania sau oriunde în lume.
Pe scurt, ne planificăm traseul folosind mapy.cz, consultăm prognoza meteo pe meteoblue.com și navigăm în teren folosind aplicația de mobil maps.me.
Cum ne alegem un traseu?
După ce aflăm din diverse surse că o zonă este deosebit de frumoasă ne decidem că merită să o vizităm.
Dar cum facem să ne alegem un traseu pe care știm că îl putem parcurge într-o zi sau, și mai greu, cum decidem ce traseu să urmăm dacă vrem să petrecem pe munte mai multe zile, într-o zonă despre care nu știm mai nimic, să zicem în Dolomiți?
În Europa în general și în Romania în particular, majoritatea hărților turistice tipărite sunt împărțite pe masive montane. Drept urmare, când ne planificam tura, obișnuiam să ne limităm la traseele dintr-un singur masiv montan.
Până nu demult, dacă de pe vârful Omu coboram în Bran, din Bran ne întorceam direct acasă, chiar dacă încă am mai fi avut timp și chef de plimbare pe munte. Neavând o hartă care să acopere zona, pur și simplu nu știam (deși bănuiam) că sunt trasee ce pornesc din Bran spre Piatra Craiului.
Am încercat să folosim Google maps și alte aplicații, dar ori erau foarte greu de folosit, ori traseele marcate nu erau evidențiate pe hărțile lor.
După îndelungi încercări și căutări, am găsit exact ceea ce căutam: mapy.cz
Acum știm că, odată ajunși în fața castelului Bran, dacă trecem strada, ajungem la începutul traseului care leagă localitatea Bran de Fântâna lui Botorog, de la poalele Pietrei Craiului.
De ce mapy.cz este perfect pentru descoperirea de trasee?
1. Traseele marcate sunt evidențiate foarte bine
Pe mapy.cz traseele marcate sunt colorate diferit față de celealte poteci nemarcate. Mai mult, apar numele și codul traseului (de exemplu 01MN24), și se respectă culoarea marcajului turistic.
- Exemplu: https://en.mapy.cz/s/3wI9L
De ce e important codul traseelor marcate? Pentru că putem căuta informații pe google despre traseu pe baza acestui cod.
De exemplu, pentru traseele din Romania, dacă pe site-ul muntii-nostri.ro căutăm după 01MN24 vom găsi acest rezultat.
În rest, apar toate celelate informații pe care le găsești pe toate hărțile OSM (izvoare, cabane, refugii, puncte de belvedere, vârfuri, văi, poteci nemarcate etc).
Notă: Pentru a vedea traseele marcate, pe mapy.cz trebuie aleasă harta Outdoors (stânga sus, butonul Change map) și modul mers (dreapta sus, tabul Planning), iar apoi făcut zoom in suficient de mult.
2. Ne arată profilul traseului
În afară de faptul că ne arată lungimea traseului, ne spune și câți metri vom urca și coborî în total. Astfel ne putem face o idee despre durata traseului.
În mod normal pe traseele montane marcate viteza medie de deplasare a omului este de 2 km pe oră.
3. Putem exporta traseul în format gpx sau kml
După ce am creat traseul dorit îl putem exporta în format gpx sau kml. Apoi îl putem importa în aplicația favorită de navigare.
4. Este gratuit și ușor de folosit
Pe desktop site-ul mapy.cz este foarte ușor de folosit. Iți poți crea cont, salva trasee, da share etc.
În schimb, aplicația de mobil nu este așa grozavă, cel puțin noi nu ne-am înțeles prea bine cu ea.
Alexandra a făcut un video în care explică exact cum să folosiți aplicația:
Ce folosim pentru navigare în teren
Pentru navigare în teren folosim aplicația maps.me. Din câte am observat consumă relativ puțină baterie iar hărțile sunt disponibile offline.
Odată creat traseul cu mapy.cz, îl putem exporta în format KML și apoi importa în maps.me urmând acești pași.
Important: este bine să descărcați harta regiunii în care ați planificat drumeția înainte de a porni la drum, când încă aveți acces la internet.
Vremea la munte
Odată ce ne-am ales traseul, cu câteva zile înainte de tură începem să consultăm buletinul meteo. Dacă vremea se arată neprielnică, începem să căutăm alte variante de traseu.
Site-ul în care noi avem cea mai mare încredere și care până acum s-a dovedit a fi cel mai exact în a prezice vremea este meteoblue.com.
Putem alege o zonă mai mare, de exemplu Munții Bucegi sau anumite vârfuri, de exemplu Vârful Omu sau Vârful Caraiman. De obicei, pentru Bucegi, în cazul în care vrem să facem trasee la peste 2000 de metri, ne orientăm după cum va fi vremea pe Vârful Omu.
Ce înseamnă vreme periculoasă la munte
- Vara: vânt puternic, furtună cu trăznete și/sau grindină
- Iarna: vânt puternic, viscol, pericol de avalanșe
La ce informații ne uităm pe site-urile meteo
- Precipitații – la ce oră începe ploaia și dacă va fi o ploicică sau furtună
- Vânt – dacă vântul are o viteză mai mare de 30 de km la oră devine enervant. La o viteză mai mare de 80 de km/oră devine periculos (te poate zbura de pe creastă)
- Factor UV – dacă este mai mare de 2, folosim cremă de soare
- Riscul de avalanșă (buletinul nivometeorologic)
Buletinul nivometeorologic ne arată gradul de risc de avalanșă.
În Romania, acoperă doar unele masive din țară și nu este foarte exact. Veți observa că mai toată iarna gradul de risc la peste 1800 nu va fi mai mic de 3 din 5.
Practic, noi considerăm că dacă riscul de avalanșă este mai mare de 3, e prea periculos ca să urcăm.
Pentru principalele masive din Romania, buletinul nivometeorologic poate fi consultat aici.
