La începutul lunii februarie 2021 am fost într-o excursie de 2 zile și jumătate la Băile Tușnad.
Am ajuns în Băile Tușnad vineri seara, iar în zilele următoare am făcut drumeții ușoare prin Munții Ciomatul și Harghita, la Lacul Sfânta Ana și Piatra Șoimilor.
De fapt, toată această excursie nu a fost decât un pretext pentru a ne înfrupta cu specialitățile culinare locale de la Hanul Secuiesc, locație în jurul căreia am gravitat în weekendul petrecut acolo.
Cum am ajuns la Băile Tușnad
Băile Tușnad este un oraș situat la 650 m altitudine, pe Valea Oltului, între Munții Bodoc și Munții Harghitei.
Cu mașina se fac cam 4 ore din București și o oră din Brașov.
Noi am luat trenul CFR din Gara de Nord din București și am ajuns în Băile Tușnad în jurul orei 16:00, după o călătorie care a durat ceva mai puțin de 4 ore.
Am stat cazați la Vila Bradul.
Prima seară: cina la Hanul Secuiesc
După ce ne-am cazat, am pornit direct spre Hanul Secuiesc, unde am luat o cină consistentă.
A doua zi: circuit din Băile Tușnad la Lacul Sfânta Ana
Am plecat spre Lacul Sfânta Ana pe traseul marcat cu bandă albastră și ne-am întors pe cel marcat cu bandă roșie.
Întregul circuit are o lungime de 15 km și poate fi parcurs în 5-6 ore.
Traseu Băile Tușnad - Cabana Sfânta Ana - Lacul Sfânta Ana
Marcaj: bandă albastră
Durată: 2-3 ore
Sâmbătă dimineață am pornit în drumeție spre Lacul Sfânta Ana, pe traseul marcat cu bandă albastră.
Coincidență sau nu, traseul trecea chiar prin fața hanului.
După ce am luat micul dejun la Hanul Secuiesc, am pornit agale în drumeție.
Primii 900 de metri au fost pe asfalt.
Am văzut multe porți din lemn, sculptate, iar majoritatea curților erau împrejmuite de garduri electrice, semn că locuitorii din Băile Tușnad au o relație specială cu ursul.
La intersecția cu străzilor Kovács Miklós și Piscul Cetății am întâlnit niște indicatoare pe care scria că am face 4 ore până la Lacul Sfânta Ana.
Ni s-a părut un timp exagerat, ținând cont că de acolo până la Lacul Sfânta Ana nu sunt decât vreo 7 km cu 500 metri de urcări cumulate.
De la indicatoare am mai mers puțin și am intrat în pădure, unde am început o urcare ușoară.
La scurt timp, am zărit o hrănitoare pentru urși la doar câțiva metri de potecă.
Deși era februarie, prin pădure zăpada se topise, lăsând să se vadă stâncile acoperite de mușchi, de o culoare verde-crud.
După aproximativ 1 oră am ajuns la intersecția cu traseul care urcă spre Vârful Cetății.
Urcarea pe Vârful Cetății ar fi însemnat un ocol de aproximativ 30 de minute, dar ne doream să ajungem cât mai repede la Lacul Sfânta Ana, așa că am lăsat această drumeție pentru data viitoare.
Am continuat pe bandă albastră spre Cabana Sfânta Ana.
Cu vreo 300 de metri înainte de intersecția cu traseul marcat cu cruce roșie am dat de o porțiune unde mai mulți copaci au fost doborâți de vânt.
Marcajele erau tot mai rare și oricum a trebuit să ne abatem destul de mult de la traseu pentru că poteca era blocată de trunchiuri de copac.
Ne-am orientat după GPS și, până să intrăm iar în traseul marcat (comun de acum cu cruce roșie până la Cabana Sfânta Ana), am găsit mai multe urme de urs și de alte animale sălbatice.
De la Hanul Secuiesc am făcut 2 ore până la Cabana Sfânta Ana.
În zonă se află și Tinovul Mohoș, o turbărie alpină, adică o mlaștină cu vegetație bogată. Acum era acoperit de zăpadă, deci nu prezenta prea mare interes.
Lacul Sfânta Ana
De la Cabana Sfânta Ana am mai făcut încă 30 de minute până la Lacul Sfânta Ana.
Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România.
Am luat-o pe drumul asfaltat care acum era acoperit de zăpadă și am făcut un mic ocol, urcând la un punct de belvedere.
Lacul era înghețat. Speram să facem o baie dar între timp am aflat că scăldatul e interzis de câțiva ani pentru conservarea calității apei.
Plimbare în jurul lacului Sfânta Ana
Marcaj: punct roșu
Durată: 30 minute - 1 oră
Ne-am cumpărat un kürtőskalács (cozonac secuiesc) și bere de la chioșcurile de lângă debarcader și am pornit într-o tură de lac.
Poteca din jurul lacului este marcată cu punct roșu.
Lacul Sfânta Ana - Cabana Sfânta Ana - Băile Tușnad
Marcaj: cruce roșie
Durată: 2 ore
După ce am terminat cu turul lacului, care a durat cam 30 de minute, ne-am întors la Cabana Sfânta Ana.
De la Cabana Sfânta Ana am continuat spre Băile Tușnad pe traseul marcat cu cruce roșie.
Marcajele de pe acest traseu erau în stare bună.
Deși coboară în serpentine destul de abrupte, acest traseu este mai scurt decât cel marcat cu bandă albastră și este preferat de mai mulți turiști, dovadă fiind și poteca bătută.
De la Lacul Sfânta Ana ne-a luat aproximativ 2 ore să ajungem înapoi în oraș, unde, bineînțeles, ne-am îndreptat direct spre Hanul Secuiesc.
Izvoare minerale din Băile Tușnad
În drum spre han am trecut pe lângă izvoarele minerale Apor și Mikes, localizate la capătul Aleii Sfânta Ana din Băile Tușnad.
Apa acestor izvoare are un gust oribil, o combinație de sulf cu oxid de fier, dar se pare că ajută la tratarea anumitor boli.
Din fericire, la han serveau ceva mai pe placul nostru:
A treia zi: Piatra Șoimilor, Lacul Ciucaș și podețul de peste Olt
Duminică aveam tren direct spre București abia la ora 6 seara.
Ne-am decazat târziu și am pornit într-o scurtă drumeție la Piatra Șoimilor, urmată de o plimbare prin Băile Tușnad, pe la Lacul Ciucaș și podețul de peste Olt.
Traseu Băile Tușnad - Piatra Șoimilor
Durată circuit: 2.5 ore
Marcaj: triunghi roșu
Traseul până pe Piatra Șoimilor este scurt. Are doar 1.5 km lungime și o diferență de nivel de 218 metri.
Este marcat cu triunghi roșu și poate fi parcurs în aproximativ o oră și jumătate.
Din centrul stațiunii Băile Tușnad am coborât la Lacul Ciucaș, am traversat calea ferată și am continuat pe marcaj triunghi roșu, la început pe șosea apoi pe un drum forestier plin de noroi.
După vreo 10 minute am început urcarea pe o potecă frumoasă, care ne-a dus, în serpentine, până la Piatra Șoimilor.
În unele locuri poteca era destul de abruptă, dacă se formează gheață poate fi problematic.
Ca să ajungem la punctul de belvedere de pe Piatra Șoimilor a trebuit să ne cățărăm puțin.
Prin partea stângă e mai expus, dar se poate trece mai în siguranță prin dreapta acestei stânci:
Lacul Ciucaș
Lacul Ciucaș era parțial înghețat iar podul care ducea la clădirea din mijlocul apei era demolat. Nu era mare lucru de făcut acolo, poate doar un popas și un grătar pe malul lacului.
Locul special amenajat pentru popas, picnic sau grătar, cu mese și băncuțe, era curat și în stare bună.
Podețul de peste Olt
Văzusem din tren acest podeț și am zis că merită să-i facem o vizită, pentru poze.
Podețul este localizat aici, în apropiere de pensiunea La moară la Făgădău, la capătul Străzii Morii.
Înainte să luăm trenul spre București am făcut iar o vizită la Hanul Secuiesc care e localizat într-un punct strategic, la numai 500 de metri de gară.
