Munții Retezat – scurte informații

Munții Retezat se află în partea de vest a României și fac parte din Carpații Meridionali, grupa Retezat-Godeanu. Sunt munți înalți, cu 7 vârfuri care depășesc 2400 metri altitudine.

Cel mai înalt vârf este Peleaga (2509 m), urmat de Păpușa (2508 m) și de Retezat (2482 m).

În Munții Retezat sunt peste 50 de lacuri glaciare permanente – o treime din numărul total de lacuri glaciare din România.

Aici găsim cel mai mare lac glaciar din România – Lacul Bucura, cu o suprafață de peste 10 hectare precum și cel mai adânc lac glaciar din România, Lacul Zănoaga, cu o adâncime de 29 metri.

Primul nostru traseu în Munții Retezat

În noiembrie 2018 am fost pentru prima oară în Munții Retezat.

Întreaga aventură în Retezat a durat 3 zile:

  1. în prima zi am plecat din București și am ajuns pe înserate la Cabana Gențiana
  2. a doua zi am parcurs un circuit de 12 ore, cu plecare de la cabană
  3. a treia zi ne-am întors acasă.

București - Cârnic

Vineri dimineață am pornit din București și după mai bine de 6 ore am ajuns în parcarea de la capătul stațiunii Cârnic, unde am lăsat mașina.

În parcare se putea ajunge cu orice tip de mașină, pe ultimii 6 km drumul fiind acoperit cu pietriș dar în stare bună (toamna 2018).

Cârnic - Cabana Gentiana (1670 m)

Marcaj: bandă albastră  apoi triunghi albastru
Durată: 3 ore
Dificultate: mică

Din parcarea de la Cârnic sunt 8 km până la Cabana Gențiana, pe care i-am parcurs în aproximativ 3 ore.

Aveam rucsacii încărcați cu provizii pentru 3 zile. La Cabana Gențiana nu serveau mâncare iar în 2018 Cabana Pietrele era închisă.

  • Update septembrie 2020: Cabana Pietrele s-a redeschis. Mai multe informații despre Cabana Pietrele aici.

Din parcare am pornit pe drumul forestier urmând marcajul bandă albastră.

După aproximativ o oră am ajuns la un indicator de unde am continuat pe triunghi albastru, de-a lungul Văii Pietrele, pe o potecă îngustă și pe alocuri alunecoasă.

În scurt timp urmăm poteca spre dreapta și intrăm în pădure. De aici și până la Cabana Gențiana urcarea e ușoară, pe o potecă lată, și durează cam 2 ore.

Cabana Gențiana

Cabana Gențiana e situată la altitudinea de 1670 metri, într-o zonă izolată, unde nu se poate ajunge cu mijloace motorizate.

Condițiile de la cabană sunt rudimentare, nu servesc mâncare dar poți cumpăra ceai, cafea și bere. Lângă cabană este un izvor cu apă potabilă.

Cazare la Cabana Gențiana

Cazare Cabana Gențiana

Cabana este deschisă tot timpul anului. Oferă cazare pentru 42 de persoane, în camera de lângă sala de mese și la priciurile situate la mansardă. Rezervările trebuie făcute din timp.

Numărul de telefon de la Cabana Gențiana este: +40733963292

Deși au câte o pătură de lână pentru fiecare prici, este bine să îți aduci și un sac de dormit.

Am stat 2 nopți cazați la Cabana Gențiana și practic am avut o singură zi întreagă pentru a descoperi cât mai mult din frumusețile zonei.

Cel mai frumos traseu de o zi din Munții Retezat

La Cabana Gențiana ne-am sfătuit cu drumeții din partea locului și am pus la cale un circuit care să ne ocupe întreaga zi:

Urma să plecăm de la Cabana Gențiana, să trecem pe lângă Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România, și să urcăm pe două dintre cele mai înalte vârfuri din Munții Retezat, Peleaga (2509 m) și Păpușa (2508 m):

  1. Cabana Gențiana
  2. Lacul Pietrele
  3. Lacul Bucura
  4. Vârful Peleaga
  5. Șaua Pelegii
  6. Vârful Păpușa
  7. Porțile Închise
  8. Șaua Vârful Mare
  9. Lacul Galeș
  10. Tăul dintre Brazi
  11. Cabana Gențiana

Circuitul are o lungime de aproximativ 18 km cu 1600 metri diferență de nivel.

Este destul de solicitant și are unele porțiuni expuse care implică atenție sporită și chiar un pic de cățărare (creasta Porțile Închise).

Noi l-am parcurs în 12 ore.

  • Lungime: 18.2 km
  • Durată: 12 ore
  • Diferență de nivel: 1600 m D±, 1600 m D-
  • Dificultate: medie/mare: dificultate mare pe creasta Porțile Închise, zone expuse, porțiuni cu lanțuri
  • Echipament : încălțăminte cu aderență bună, pantaloni lungi, polar/geacă puf, geacă de ploaie și vânt, mănuși, bandană
  • Sezonalitate: vara - toamna, în special, pe vreme bună. Iarna pericol de avalanșă

Detalii și etape:

Cabana Gențiana – Lacul Pietrele

Marcaj: bandă albastră
Durată: 1 oră 30 de minute
Dificultate: mică

După o noapte petrecută la Cabana Gențiana, ne-am trezit la 5 dimineața și am luat micul dejun. Cabanierul a fost foarte drăguț, s-a trezit special ca să ne pregătească ceai și cafea.

Am plecat în traseu la 6 dimineața, înainte de a se lumina, pentru că era toamnă târzie.

În rucsac ne-am luat câte 3 litri de apă de persoană, mâncare și haine pentru o zi.

Punte peste Valea Pietrele

Doi câini de potecă au decis să ne însoțească, nebănuind că traseul pe care urma să îl parcurgem în acea zi va fi puțin mai lung și mai dificil ca de obicei.

De la Cabana Gențiana am început urcarea urmând marcajul bandă albastră.

La scurt timp am ieșit din pădure și am intrat în zona de jnepeniș.

După 1h30 am ajuns la Lacul Pietrele, un lac glaciar situat la aproape 2000 m altitudine.

Până aici urcarea a fost domoală. Între timp se luminase și peisajul deja începuse să ne impresioneze.

Lacul Pietrele, Retezat

Lacul Pietrele – Curmătura Bucurei – Lacul Bucura

Marcaj: bandă albastră
Durată: 1 oră
Dificultate: medie

Curmătura Bucurei

De la Lacul Pietrele am continuat urcarea pe bandă albastră către Curmătura Bucurei, o șa situată la 2206 metri altitudine.

Pe măsură ce urcam, poteca devenea din ce în ce mai abruptă și mai accidentată, cu multe pietroaie.

Eram foarte încântați de peisaj.

Pietrele din jur, de diferite forme și mărimi se numesc morene și sunt opera ghețarilor din Cuaternar, care au erodat muntele.

De la Lacul Pietrele am ajuns în Curmătura Bucurei în aproximativ 30 de minute.

Din Curmătura Bucurei am coborât spre Lacul Bucura și ne-am îndreptat spre Refugiul Salvamont Bucura, unde am ajuns după încă 30 de minute.

Lacul Bucura văzut din Șaua Bucurei

Refugiul Salvamont Bucura

Refugiul Salvamont Bucura

Refugiul Salvamont Bucura (2050 m) este o căbănuță situată lângă Lacul Bucura, la 30 de minute de Curmătura Bucurei.

Refugiul Salvamont Bucura este un refugiu care funcționează în sistem bivuac și poate acomodata 10 persoane. Poate fi folosit ca adăpost doar în caz de urgență.

Între 15 iunie – 15 septembrie refugiul este ocupat de echipa Salvamont. Pe timpul iernii este liber.

Dacă vreți să dormiți în acest refugiu, vă rugăm să păstrați curățenia și să închideți bine ușa la plecare, pentru a nu fi smulsă de vânt.

Lângă refugiu, în partea stângă, este un izvor cu apă potabilă (teoretic).

Campingul este permis în jurul Lacului Bucura. Deși pe timpul verii zona este foarte aglomerată, la începutul lunii noiembrie, când am fost noi, nu am găsit pe nimeni.

Refugiul Salvamont Bucura – Vârful Peleaga

Marcaj: cruce galbenă
Durată: 1h30 – 2h
Dificultate: medie

De la Refugiul Salvamont Bucura ne-am îndreptat spre Vârful Peleaga, urmând marcajul turistic cruce galbenă, la început de-a lungul unui pârâiaș și apoi trecând prin zone cu bolovani.

Urcarea spre Peleaga

Am ajuns pe Vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt din Munții Retezat, după mai bine de 1h30.

Priveliștea de pe Vârful Peleaga este superbă: spre sud-vest se pot vedea lacurile Bucura și Ana, la nord-vest vârful Retezat (2482 m) iar la nord-est tăurile din Valea Rea.

Vedere de pe Vârful Peleaga spre lacul Bucura
Tăurile din Valea Rea

Traseul dinspre Lacul Bucura spre Vârful Peleaga este închis iarna din cauza riscului mare de producere a avalanșelor.

Vârful Peleaga – Șaua Pelegii – Vârful Păpușa

Marcaj: cruce galbenă
Durată: 1h15
Dificultate: medie

Coborâre spre Șaua Pelegii

Vârfurile Peleaga și Păpușa au aproape aceeași înălțime și sunt despărțite de Șaua Pelegii.

De pe Vârful Peleaga am început coborârea pe cruce galbenă spre Șaua Pelegii (2285 m).

Spre stânga am putut observa Colții Pelegii și spre dreapta Lacul Peleaga (sau Ghimpele).

Din Șaua Pelegii am continuat urcarea pe cruce galbenă spre Vârful Păpușa (2508 m), al doilea ca înălțime din Munții Retezat.

Ne-a luat o 1h15m să ajungem de pe Vârful Peleaga pe Vârful Păpușa.

Vârful Păpușa, Retezat

Vârful Păpușa – Șaua Porțile Închise – Șaua Vârful Mare

Marcaj: bandă roșie
Durată: 1h30
Dificultate: mare

Porțile Închise

De pe Vârful Păpușa am început coborârea pe bandă roșie spre Porțile închise (2279 m).

Nu este recomandată parcurgea crestei Porțile Închise pe vreme nefavorabilă, de către începători sau de cei cu frică de înălțime.

Creasta poate fi evitată coborând din Șaua Pelegii (2285 m) spre tăurile din Valea Rea, pe marcaj triunghi galben, sau spre lacul Galeș, pe marcaj cruce roșie.

Pe măsură ce ne-am apropiat de Porțile Închise, poteca a devenit din ce în ce mai expusă și mai accidentată. Practic mergeam în patru labe pe o creastă.

Pe indicatorul spre Porțile Închise se putea citi că porțiunea care urmează e periculoasă

Traseul era destul de slab amenajat, lanțurile întâlnite nu erau deloc în stare bună (2018)

Am trecut cu greu de o săritoare unde a trebuit să ne ținem de un cablu ruginit. Aici cei doi câini s-au blocat, nu au putut să coboare singuri iar noi nu aveam cum să îi ajutăm. Din fericire au găsit alt loc pe unde să treacă, pentru că i-am reîntâlnit puțin mai încolo.

Deși această porțiune din traseu nu este tocmai ușor de trecut, priveliștea e pe măsura așteptărilor.

De pe Creasta Porțile Închise, la stânga se poate vedea Lacul Galeș (1990 m), iar în căldarea glaciară din dreapta, lacul glaciar Tăul Țapului (2130 m), unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat.

Tăul Țapului

Tăul Țapului este ușor de recunoscut pentru că are o insuliță care se ridică cu aproximativ 1 metru deasupra apei, formată în urma unei alunecări de teren pornită de pe Vârful Țapului.

Am continuat spre Șaua Vârful Mare (2370 m), unde am ajuns după mai bine de o oră de când am început coborârea de pe Vârful Păpușa.

Șaua Vârful Mare – Lacul Galeș

Marcaj: triunghi roșu
Durată: 1 oră
Dificultate: medie

Coborârea din Șaua Vârful Mare spre Lacul Galeș

Din Șaua Vârful Mare (2370 m) am început coborârea spre Lacul Galeș (1990 m) urmând marcajul triunghi roșu.

Coborârea ni s-a părut destul de anevoioasă. Eram deja obosiți și poteca era abruptă, acoperită cu grohotiș, dar priveliștea spre morenele de mai jos și Lacul Galeș era destul de satisfăcătoare.

Înainte de a ajunge la lac a trebuit să trecem printr-un labirint de jnepeni și blocuri mari de piatră unde la un moment dat am și pierdut marcajul.

Porțile Închise
Morenele din apropierea Lacului Galeș

Lacul Galeș – Tăul Dintre Brazi

Marcaj: triunghi roșu , punct roșu
Durată: 45 minute
Dificultate: mică

Tăul Dintre Brazi

După o pauză de masă la Lacul Galeș, am coborât pe traseu marcat cu triunghi roșu, printre jnepeni înalți, apoi prin pădure, până ne-am intersectat cu marcajul punct roșu.

De aici încolo am urmărit marcajul punct roșu până la Tăul Dintre Brazi (1710 m), un lac pitoresc, înconjurat de conifere.

Spre deosebire de celelalte lacuri pe lângă care am trecut, Tăul Dintre Brazi nu este un lac glaciar (sursa).

Tăul Dintre Brazi – Cabana Gențiana

Marcaj: punct roșu, triunghi roșu, triunghi albastru
Durată: 2 ore
Dificultate: medie

Podeț de lemn

De la Tăul Dintre Brazi am continuat coborârea din ce în ce mai abruptă pe punct roșu până ne-am intersectat din nou cu marcajul triunghi roșu.

Am continuat pe triunghi roșu până am ajuns în poteca marcată cu triunghi albastru care duce la Cabana Gențiana.

Am ajuns la cabană chiar înainte să se întunece, după o tură de 12 ore, destul de solicitantă, dar deosebit de frumoasă.

Cabana Gențiana - parcare Cârnic

Marcaj: triunghi albastru , bandă albastră
Durată: 2h
Dificultate: mică

Duminică ne-am întors la mașină pe același traseu pe care am urcat în prima zi, care leagă Cabana Gențiana de Cârnic.